Despre carbohidrați, plăcerea de a mânca și diete

În ultima perioadă beneficiază de foarte multă promovare dietele sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi.

Lucru cel puțin nefiresc aș spune, având în vedere că e vară și că în această perioadă se găsesc o sumedenie de fructe și legume proaspete în piață, pline de minerale, vitamine și fitonutrienți importanți pentru sănătate. Înainte de a alege să urmați o dietă săracă în cabohidrați, fie bogată în grăsimi, fie care abundă în proteine cred că ar trebui să aruncați o privire mai în profunzime rolului pe care carbohidrații îl joacă în funcționarea optimă a organismului. Glucidele, partea componentă a cabohidraților, sunt material de construcție pentru numeroase procese metabolice iar creierul funcționează pe bază de glucoză.

În urmă cu cinci – zece ani nimeni nu punea la îndoială faptul că un plan de alimentație sănătos este format în proporție de 50-55% din carbohidrați complecși. Există două tipuri de glucide – simple (zahărul, mierea și fructoza) și complexe (fibrele). Deci până nu demult credința unanimă a nutriționiștilor era că jumătate din caloriile ingerate pe parcursul unei zile trebuie să provină din pâine, cereale, legume, catofi și leguminoase. Astăzi, numeroase diete elimină aproape complet aceste alimente din meniu. Dar cât de sănătoasă este această decizie?

Din punctul meu de vedere este o greșeală care face parte din aceeași categorie cu dieta bazată pe supă de varză sau sirop de arțar.
Pe termen mediu și lung o astfel de dietă poate amenința serios sănătatea fizică și psihică. Persoanele care recomandă diete și planuri de alimentație în care carbohidrații sunt în cantități foarte mici sau lipsesc cu desăvârșire, omit să menționeze faptul că există celule și organe în corpul uman care își pot extrage energia exclusiv din glucoză, precum unele părți din rinichi și globulele roșii din sânge. În primă fază o astfel de dietă poate duce la creșterea acidității sângelui și la diminuarea activității intelectuale, combustibilul preferat al creierului fiind glucoza, acceptând grăsimea doar în caz de strictă necesitate ca pe o soluție de compromis.

Un aport suficient de glucide protejează masa musculară, menținând metabolismul la cote ridicate pe termen lung.

În plus, excluderea din alimentație a glucidelor atrage după sine excluderea fibrelor alimentare esențiale pentru funcționarea optimă a sistemului digestiv și pentru arderea grăsimilor și a vitaminelor din grupul B care sunt importante pentru menținerea unui tonus psihic bun.

Cu siguranță că veți pierde câteva kilograme de grăsime dacă excludeți carbohidrați din alimentație, dar consecințele asupra sănătății merită? Același număr de kilograme sau chiar mai multe le veți pierde și dacă renunțați complet la alimente și considerați ca unic aliment apa. Și totuși nu am văzut încă pe nimeni care să promoveze o astfel de dietă. Carbohidrații nu trebuie excluși din alimentație, ci trebuie să învățăm să îi folosim corect și cu măsură.

Consumul carbohidraților simpli trebuie reduși la minim, în special a celor care provin din zahăr rafinat, produse de patiserie, dulciuri și sucuri din comerț.

Chiar dacă fructele sunt și ele un furnizor de carbohidrați simpli (fructoză), sunt totuși o parte componentă importantă a alimentației datorită fibrelor, vitaminelor, mineralelor și fitonutrienților pe care îi conțin. Singurele măsuri care trebuie luate pentru a nu ne îngrășa mâncând fructe este să limităm cantitatea, să nu le combinăm cu alte alimente și de preferat să le mâncați la prima sau a doua masă a zilei.

Un alt argument pentru a nu exclude carbohidrații din alimentația zilnică este capacitatea acestora de a stimula absorbția triptofanului din alimentele proteice.

Triptofanul este aminoacidul esențial din care se formează serotonina, neurochimicală responsabilă de starea de bine, bună-dispoziție, relaxare, optimism și bucurie.
Motivul pentru care sute de ani oamenii au consumat cantități mari de carbohidrați complecși fără să se îngrașe, iar astăzi obezitatea atinge cote alarmante este modul cum sunt combinați carbohidrații la aceeași masă. Făina, orezul, cerealele, cartoful și fasolea există în alimentația noastră de când lumea, doar că înainte nu erau atât de frecvent combinate cu cantități mari de zahăr și grăsimi pentru a obține noi alimente sofisticate precum produsele de patiserie, prăjituri și deserturi. O porție de fasole uscată nu va îngrășa pe nimeni dacă nu vine la pachet cu jumări din grăsime de porc, o porție imensă de carne grasă, jumătate de pâine, și dacă dimensiunea porției este cea corectă. Amestecul de carbohidrați cu cantități mari de grăsime duce la transformarea tuturor mâncărurilor în bombe calorice. O porție de paste integrale asezonate cu legume este o combinație corectă, în timp ce aceleași paste în combinație de un sos pe bază de brânzeturi, carne și ulei au o valoare calorică ce depășește necesarul unei persoane pe întreaga zi.

Și dacă ați citit acest articol cu scepticism gândindu-vă că îmi permit un asemenea regim alimentar pentru sunt una din persoanele cu un genetic pe cinste, aflați că lucrurile nu stau chiar așa. Genetic fac parte din categoria endomorfilor, persoane care în mod natural au un metabolism scăzut și iau în greutate mult mai ușor decât restul persoanelor. Așadar am avut nevoie ca de-a lungul timpului să îmi construiesc un stil de viață cu mult mai disciplinat decât a altor persoane care arată la fel. De obicei procentul meu de grăsime este de 7-8%, am o definire musculară de care sunt mulțumit și nu am exclus niciodată carbohidrații din alimentație, ci doar am învățat să îi folosesc corect.

Alimentația ideală care cu siguranță vă va ajuta să vă atingeți toate obiectivele de fitness, conține toate grupele alimentare, combinate corect, în porțiile potrivite, organizate în cinci sau șase mese mici pe zi. Nu e nevoie să renunțați la niciuna din bucuriile voastre culinare pentru a arăta așa cum vă doriți, ci doar să găsiți măsura potrivită.