Teoria combinării alimentelor – mit sau realitate?

Teoria combinării alimentelor provine încă din cele mai vechi timpuri, însă recent a câștigat multă popularitate. Ce spune această teorie? Combinarea greșită a alimentelor poate cauza boli, acumulare de toxine și probleme digestive – însă există și anumite combinații alimentare care pot rezolva aceste probleme.

Aceste principii au apărut pentru prima oară în medicina ayurvedica din India, însă au revenit în atenția publică la mijlocul secolului 19 și la începutul secolului XX.

Dietele bazate pe acest principiu clasifică alimentele în mai multe grupe – carbohidrați și alimente bogate în amidon, fructe, legume, proteine și grăsimi. Alte versiuni clasifică alimentele drept acide, alcaline sau neutre.

Dietele bazate pe teoria combinării alimentelor specifică modul în care ar trebui combinate grupele de alimente.

Exemple de reguli din teoria combinării alimentelor

Cele mai frecvente reguli în dietele bazate pe teoria combinării alimentelor sunt următoarele:

–              Să nu consumi fructe pe stomacul gol

–              Să nu combini alimente bogate în amidon cu proteine

–              Să nu combini alimente bogate în amidon cu alimente acide

–              Să nu combini diferite tipuri de proteine

–              Să consumi lactate doar pe stomacul gol (în special lapte)

–              Alte reguli: să nu combini proteine cu grăsimi, zaharul trebuie consumat singur, fructele și legumele nu trebuie amestecate

De unde provin aceste teorii?

În primul rând, din credința conform căreia alimente diferite sunt digerate diferit, iar combinația alimentelor cu timp de digestie scurt cu alimente cu timp de digestie lung cauzează blocaje în tractul digestiv, conducând la probleme digestive.

În al doilea rând, din credința conform căreia alimente diferite necesită enzime diferite pentru a fi descompuse, iar aceste enzime funcționează optim la diferite niveluri ale pH-ului (niveluri de aciditate) în intestin. Daca două alimente necesită două niveluri ale pH-ului, alimentele nu pot fi digerate optim în același timp.

Ce spun dovezile?

Un singur studiu a analizat aceste principii ale teoriei combinării alimentelor, testând dacă o dietă bazată pe această teorie are efect asupra pierderii în greutate. Participanții au fost împărțiți în două grupuri – un grup a respectat aceasta dieta, iar celalalt grup a avut o alimentație echilibrată. Ambele grupuri au consumat 1100 kcal pe zi. După 6 săptămâni, participanții din ambele grupuri au pierdut între 6 și 8 kg în medie, însă nu au fost demonstrate beneficii ale dietei bazate pe teoria combinării alimentelor, față de alimentația echilibrată.

Aceste diete au fost dezvoltate acum mai bine de 100 ani, când informațiile privind funcționarea digestiei și nutriției erau limitate. Însă ceea ce este cunoscut în prezent despre biochimie și știință nutriției contrazice cele mai multe principii ale teoriei combinării alimentelor.

Despre evitarea meselor combinate

Prin mese combinate se înțelege o farfurie care conține atât grăsimi, cât și carbohidrați și proteine.

Teoria combinării alimentelor presupune că organismul uman nu este echipat să digere astfel de mese combinate.

Însă corpul uman a evoluat adaptandu-se unei diete omnivore, care conține aproape întotdeauna o combinație de carbohidrați, proteine și grăsimi. De exemplu, legumele și cerealele sunt considerate alimente bogate în carbohidrați, însă conțin și câteva grame de proteine. Carnea este considerată aliment proteic, însă chiar și carnea slabă conține o cantitate de grăsimi.

Așadar, aproape orice aliment este o combinație de carbohidrați, grăsimi și proteine – deci tractul digestiv este pregătit să digere o masă combinată.

Când alimentele ajung în stomac, se eliberează acid gastric. Enzimele pepsină și lipază sunt eliberate, pentru a digera proteinele și grăsimile. Pepsina și lipaza sunt eliberate chiar dacă alimentele pe care le mănânci nu conțin grăsimi sau proteine.

Apoi, bolul digestiv se mută în intestinul subțire. Acidul gastric este neutralizat, iar în intestin sunt eliberate enzime care descompun proteinele, grăsimile și carbohidrații.

De aceea, nu trebuie să iți faci griji că organismul tău vă trebui să aleagă intre a digera proteinele, grăsimile sau alimentele bogate în amidon. Ba chiar este pregătit pentru multitasking 🙂

Despre pH-ul alimentelor și al tractului digestiv

O altă teorie a combinării alimentelor presupune că mâncând combinațiile “greșite” poți deregla pH-ul sistemului digestiv, ceea ce inhiba funcționarea unor enzime.

pH-ul este unitatea de măsură a acidității sau alcalinității unui element – de la 0 la 14, unde 0 este cel mai acid, 7-neutru și 14 cel mai alcalin. Este adevărat că enzimele necesita un anumit tip de mediu pentru a funcționă optim.

Însă pH-ul alimentelor consumate nu modifica semnificativ pH-ul sistemului digestiv. Organismul are propriile mecanisme de a regla pH-ul în diferite organe.

De exemplu, stomacul este foarte acid: are un pH între 1 și 2.5, care crește până la 5 atunci când mănânci, însă prin eliberarea de acid gastric, acesta se reechilibrează. Rolul mediului acid este pornirea digestiei proteinelor, activarea enzimelor și distrugerea oricărei bacterii din alimentele ingerate.

Intestinul subțire nu face față unui pH atât de acid, de aceea are un pH intre 5.5 și 7.8, la care enzimele funcționează optim. Astfel, pH-ul diferitelor organe este controlat prin mecanismele proprii ale organismului tău.

Indiferent ce tip de alimente consumi, acide sau alcaline, sistemul tău digestiv va elibera mai multe sau mai puține sucuri digestive pentru a echilibra pH-ul.

Despre alimentele care fermentează în stomac

Cu siguranță ai auzit și tu această teorie – dacă nu combini corect alimentele, acestea fermentează în stomac. Atunci când mănânci alimente cu timp scurt de digestie combinate cu alimente cu timp mai lung de digestie, incepm să fermenteze.

Acest lucru nu este adevărat – fermentația ar ptuea să apară atunci când microorganismele încep să digere mâncarea. Însă prin nivelul acid al stomacului, bolul alimentar este sterilizat și aproape nicio bacterie nu poate supraviețui în acel mediu.

Bacterii avem însă în flora intestinală a intestinului gros, unde apare într-adevăr acest fenomen de fermentație. Aceste bacterii sunt însă bacterii “bune”, care ajută la fermentarea carbohdiratilor nedigerati de intestinul subțire, precum fibrele. În acest proces se eliberează gaze și acizi grași cu lanț scurt, ca elemente reziduale. Acest tip de fermentație este un proces benefic, întrucât reduce inflamația din corp, îmbunătățește nivelul glicemiei și scade riscul de cancer de colon.

Astfel, balonarea pe care o resimți după anumite mese nu este neapărat un lucru rău, ci un semn că flora intestinală funcționează.

Situații în care combinarea alimentelor este benefică

Exista anumite combinații alimentare care te pot ajuta în absorbția nutrienților sau la îmbunătățirea digestiei.

Iată câteva exemple:

–              Citrice și fier

Exista două tipuri de fier, în funcție de sursă – din carne sau din surse vegetale (acesta se absoarbe mai greu). Pentru a îmbunătăți absorbția, poți adăuga vitamina C (surse de vitamina C: citrice, ardei gras) atunci când consumi alimente bogate în fier (spanac, fasole, cereale).

–              Morcovi și grăsimi

Anumiți nutrienți, precum vitaminele solubile în grăsimi și carotenoizii necesită o sursă de grăsimi pentru a fi absorbiți în organism. Surse de carotenoizi: morcovi, roșii, ardei gras, spanac, broccoli. Pentru a te bucura de beneficiile acestora, adaugă o sursă de grăsimi pentru a facilita absorbția (ulei de măsline, puțin unt).

În concluzie, studiile nu au putut demonstra teoria combinării alimentelor ca fiind adevărată. Nu există dovezi conform cărora combinarea alimentelor poate fi responsabilă pentru eliberarea de toxine în organism. Întrucât nu au fost demonstrate beneficii ale dietelor bazate pe aceste teorii, poate fi dificil să planifici la fiecare masă să mănânci doar alimente dintr-o categorie. Însă dacă această teorie funcționează pentru tine, nici nu iți va face vreun deserviciu, așadar poți continua să o urmezi.

Daca sa fii in fata camerei nu este optiunea potrivita pentru tine, iti reamintesc de posibilitatea de a te inscrie in urmatoarea editie cu 20% discount!

Surse: 1 2 3 4 5 6